Prima   /  Infocentru   /  Evenimente / TOTALURILE CONFERINȚEI ȘTIINȚIFICO-PRACTICE NAȚIONALE CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ „STATUL, SECURITATEA ȘI DREPTURILE OMULUI ÎN ERA DIGITALĂ”, 10-11 DECEMBRIE 2020
TOTALURILE CONFERINȚEI ȘTIINȚIFICO-PRACTICE NAȚIONALE CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ „STATUL, SECURITATEA ȘI DREPTURILE OMULUI ÎN ERA DIGITALĂ”, 10-11 DECEMBRIE 2020
27.12.2020                   imprimare

TOTALURILE CONFERINȚEI ȘTIINȚIFICO-PRACTICE NAȚIONALE CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ „STATUL, SECURITATEA ȘI DREPTURILE OMULUI ÎN ERA DIGITALĂ",

10-11 DECEMBRIE 2020

Stimați parteneri, colegi, invitați, participanți - din Republica Moldova, România, Polonia, Spania, Belgia, Vă mulțumim sincer pentru interesul manifestat în raport cu evenimentul organizat de LCȘ „Drept Public Comparat și e-Guvernare", USM, pentru atitudinea deschisă și proactivă, pentru implicare productivă și pentru suport real în organizare.

Dragi urmăritori, Vă mulțumim pentru aprecieri și distribuiri. Sperăm să fiți alături de noi și la următoarele noastre evenimente publice!

În cele ce urmează, vom prezenta totalurile Conferinței, într-o manieră cât de succint posibilă pentru un atare eveniment grandios, care a întrunit nume sonore din mediul academic, din sectorul justiției, al administrației publice, al societății civile, precum și tineri cercetători, doctoranzi, masteranzi, studenți.

Lucrările conferinței au fost desfășurate pe parcursul a două zile consecutive, cu utilizarea platformei zoom și cu difuzare live pe facebook.

  • În prima zi - joi, 10 decembrie 2020, lucrările au debutat cu Deschidere oficială, Întrunire plenară, după care au urmat Panelul I (Drepturile omului în contextul problemelor globale actuale) și Panelul II (Societatea deschisă, securitatea și drepturile omului)

În calitate de Moderatori i-am avut pe: Dl Ion GUCEAC, Dna Rodica IORDANOV,

                                                               Dl Alexandru ARSENI, Dna Rodica CIOBANU.

 

  • A doua zi - vineri, 11 decembrie 2020, programul conferinței a continuat cu Întrunire plenară, Panelul III (Digitizarea ca promotor al proceselor democratice în relația stat-cetățean) și Panelul IV (Procese de democratizare și practici de bună guvernare)

În calitate de Moderatori i-am avut pe: Dl Andrei NEGRU, Dna Veronica Mocanu,

                                                               Dna Svetlana SLUSARENCO, Dl Oleg PANTEA.

COMUNICAT

Joi, 10 decembrie 2020

La deschiderea oficială a Conferinței a participat Dl Florentin PALADI, Prorector pentru Activitate Științifică, USM, care s-a arătat încrezător în funcționalitatea parteneriatelor dintre mediul universitar, de cercetare, sectorul administrației publice centrale și locale, sectorul economiei, care contribuie la consolidarea activității didactice, științifice, de cercetare și inovare și la fortificarea imaginii Universității de Stat din Moldova.

Dl Serghei BRÎNZĂ, Decanul Facultății de Drept a USM, a manifestat convingerea privitor la oportunitatea organizării unor asemenea conferințe științifice, care au un rol substanțial pentru teoria și practica dreptului. A evidențiat și necesitatea adaptării mediului profesional la exigențele erei digitale, în vederea soluționării eventualelor dificultăți generate de pandemia COVID-19.

Dna Angela MOTUZOC, Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, a accentuat că digitalizarea serviciilor are și avantaje, cum ar fi, spre exemplu, economia de timp, fiind necesar, totodată, de acordat mai multă atenție securizării datelor și protecției de ansamblu a drepturilor fundamentale ale omului.

Dl Vladimir COJOCARU, Directorul interimar al Administrației Naționale a Penitenciarelor, a apreciat înalt organizarea evenimentului în asemenea conjunctură excepțională, cauzată de pandemia COVID-19. A comunicat despre succesele obținute în sistemul de administrare a penitenciarelor la nivel de utilizare a tehnologiilor informaționale, prin prisma asigurării drepturilor persoanelor aflate în detenție.

Dl Andrei NEGRU, Directorul Departament Drept Public, USM,  a relatat despre indispensabilitatea desfășurării Conferințelor științifico-practice, substratul analitic al unor asemenea evenimente având un impact decisiv asupra reformării diferitor sectoare sociale, în special asupra reformării sectorului justiției, dar și asupra promovării comunicării profesionale și a concilierii intereselor interprofesionale.

Dl Vladislav CLIMA, Asociația Judecătorilor din Republica Moldova și Președinte al Curții de Apel Chișinău, a subliniat relevanța evenimentului și actualitatea tematicilor abordate. Consideră că digitalizarea sistemului judiciar este o preocupare serioasă a mediului justiției și a mediului academic, fiind interesat în pilotarea unor servicii informaționale specializate în cadrul Curții de Apel Chișinău, în vederea asigurării accesului la justiție și a protecției drepturilor omului. A manifestat deschidere față de orice proiecte destinate perfecționării mecanismelor digitalizate în cadrul sistemului judiciar, dar și față de colaborare profesională cu reprezentanții Universității de Stat din Moldova.

Dna Victoria SĂNDUȚA, Președintele Asociației Judecătorilor „Pro-Justiția", a apreciat pozitiv organizarea Conferinței științifice în data de 10 decembrie - zi istorică, consacrată protecției Drepturilor Omului, comunicând că drepturile omului constituie o dimensiune orizontală, având tangență directă cu toate instituțiile - publice și private. Totuși, ținând cont de faptul că sistemul judiciar interacționează la un nivel absolut diferit cu această dimensiune, nerespectarea, drepturilor fundamentale ale omului este o descalificare totală a funcției de judecător.

 

Conferința plenară

Conferința plenară, moderată de către dna Rodica CIOBANU, a fost deschisă de raportul Dlui Ion GUCEAC, academician, profesor universitar, USM, care a abordat subiectul Restrângerii libertății de exprimare în condițiile societății democratice. A menționat despre imperiozitatea creării condițiilor adecvate pentru exercitarea dreptului la liberă exprimare, acesta fiind un drept social, necesar însăși existenței sociale. Libertatea de exprimare, totuși, nu este un drept absolut, fiind posibile unele restrângeri; orice restrângere, însă, trebuie să fie legală, legitimă și justificată din perspectiva protejării unui interes public substanțial.

Dl Alexandru POSTICA, Directorul Programului Drepturile Omului al Asociației „Promo-Lex", cercetător științific, ICJP, a abordat subiectul Reglementării și desfășurării întrunirilor online în Republice Moldova. A remarcat migrarea, în condiții de pandemie, a multor activități în spațiul on-line, acesta oferind suficiente atuuri, oportunități pentru întruniri între diferite categorii de profesioniști, dar și anumite riscuri, care trebuie prevenite și/sau soluționate corespunzător.

Dl Adrian STOICA, prof. univ., decan al Facultății de Drept și Științe Administrative, Universitatea Ovidius din Constanța (România), a prezentat o amplă comunicare privind Câteva considerații pe marginea noului Regulament (UE) 1784/2020, privitor la comunicarea și notificarea în Statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă și comercială. A argumentat necesitatea respectării unor principii extrem de importante în utilizarea inteligenței artificiale, cum ar fi: protecția drepturilor omului; nediscriminarea; calitatea și securitatea sistemului judiciar; transparența, imparțialitatea și corectitudinea; subcontrolul utilizatorului.

Dna Elena ARAMĂ, prof. univ., dr. hab., USM, a abordat subiectul Excepției de neconstituționalitate între incertitudini și încercări de clarificare, din perspectiva asigurării accesului indirect al cetățeanului la justiția constituțională. A remarcat și faptul că, uneori, în sistemul juridic național, părțile în proces solicită interpretarea unor prevederi legale, ceea ține de competența instanței de drept comun și nu de competența instanței de jurisdicție constituțională, în asemenea cazuri Curtea Constituțională adoptând decizii de inadmisibilitate. A recomandat studierea minuțioasă a practicii Curții Constituționale - atât de către instanțele de judecată, cât și de către subiecții care solicită ridicarea excepției de neconstituționalitate în cadrul unui proces judiciar - în vederea perfecționării acestui mecanism de control.

Dl Andrei NEGRU, prof. univ., dr. hab., USM, a relatat despre Responsabilizarea justiției în condițiile unei societăți democratice. S-a accentuat faptul că responsabilizarea justiției impune necesitatea fortificării deopotrivă a indicatorilor de calitate și de eficiență. Atenție deosebită a fost acordată integrității judiciare, capacității veridice și conștiente de comunicare profesională, dar și de comunicare cu societatea, comunicarea însăși fiind un fenomen complex. Integritatea judiciară nu ar trebui invocată pentru acoperirea unor interese politico-juridice, ci trebuie să fie fundamentată pe cultură juridică și pe conștiință juridică; or, reforma în justiție trebuie realmente realizată și nu doar mimată. Un rol decisiv, în procesul de reformare a justiției, revine, evident, calității și coerenței reglementărilor normativ-juridice și capacităților autoadministrării judecătorești.

Dna Rodica CIOBANU, dr., conf. univ., USM, s-a expus asupra unor Reperelor atitudinale de modernizare a guvernării axate pe drepturile omului în Republica Moldova. Drept cauze majore care generează problematici în guvernarea focusată pe protecția drepturilor omului la nivel național au fost menționate: instabilitatea politică; criza socială, economică, politică, sanitară; creșterea corupției și birocrația. În rezultatul unui studiu al fenomenului, prin intermediul unui chestionar, s-a constatat că doar 8,3% din respondenți consideră că mecanismele de guvernare în RM sunt axate pe respectarea drepturilor omului, printre drepturile încălcate cel mai frecvent fiind invocate: dreptul la opinie, dreptul de a fi informat, dreptul la sănătate, dreptul la un proces echitabil, dreptul la muncă, dreptul la vot, dreptul la viața privată, discriminarea. Cu titlu de soluții de remediere a unei atare stări de fapt au fost înaintate: schimbarea guvernării prin concurs public și criterii clare de selecție și promovare; eliminarea corupției și reformarea justiției; depolitizarea instituțiilor; controlul respectării legislației; măsuri de atragere la răspundere; integritate, profesionalism, cultură civică; transparență. Toate acestea ar fi în măsură să valideze social politicile de stat, să consolideze capacitatea instituțiilor statale în protejarea cetățenilor și să garanteze drepturile omului.

 

În prima zi de discuții în cadrul celor două panele (Drepturile omului în contextul problemelor globale actuale și Societatea deschisă, securitatea și drepturile omului) au fost multiple comunicări și rapoarte  interesante, cu tematică de actualitate, dar și cu implicare activă a participanților care s-au înscris pe agenda de lucru. Printre aceștea s-au remarcat: 

Dl Alexandru ARSENI, dr. hab.,USM, care a abordat subiectul Dreptului la vot în era globalizării, menționând că dezvoltarea personalității umane a dobândit noi valori, conturându-se ca o dimensiune conștientizată. A fost evidențiată indispensabilitatea orientării eforturilor instituțiilor statale spre securizarea exercitării dreptului de vot în condițiile erei digitale (cu referire la votul electronic), acesta fiind element inerent al siguranței persoanei consacrate constituțional.

Dl Gheorghe CHIBAC, dr. în drept, prof., USM, care s-a expus asupra problematicii Realizării drepturilor omului în domeniul drepturilor locative, din perspectivă aplicativă. Problematica a fost abordată atât sub aspectul situațiilor juridice generate de instituția privatizării spațiilor locative, cât și sub aspectul implementării proiectului Prima casă la nivel național. În cel de-al doilea caz, a fost elucidat și un paradox: oferta depășește cererea. Cu titlu de concluzie, s-a accentuat faptul că dreptul la spațiu locativ este un drept esențial și trebuie protejat efectiv prin mijloace legale.

Dl Adrian BORDIANU, Consiliul Superior al Procurorilor, ce s-a axat pe studiul Fenomenului constituționalizării în dreptul penal. A comunicat despre evoluția mentalităților persoanelor sectorului juridic și despre constituționalizarea accentuată a diferitor ramuri de drept, nu doar a dreptului penal, constituționalizarea transformându-se dintr-un proiect iluzoriu în unul realizabil. Subiectul a fost abordat atât din perspectivă doctrinară, istorică, cât și din perspectivă practică, cu titlu de concluzie fiind reiterată importanța substanțială a supremației Constituției într-un stat de drept.

Dna Mariana MITRA NIȚA, conf. univ., dr., Universitatea Ovidius din Constanța (România) a abordat subiectul Drepturilor deținuților în penitenciare, acesta având valențe multidisciplinare, interdisciplinare și transdisciplinare. S-a menționat faptul că deținuții deja execută o pedeapsă, fiind inadmisibil să li se aplice, adițional, și alte restrângeri arbitrare ale drepturilor fundamentale - fapt justificat prin prisma promovării umanismului. Dreptul penal - la nivel de reglementare - este uman cu deținuții, urmărindu-se ca aceștia să poată reveni în societate și să aibă o conduită conformă.

Dl Pavel CAZACU, avocat, Promo-Lex, s-a preocupat de studiul subiectului Sancțiunilor individuale - o premisă eficientă în contextul prevenirii încălcărilor grave ale drepturilor omului în regiunea transnistreană a RM. Au fost examinate cazuri flagrante de violare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de către instituțiile transnistrene, cum ar fi cazuri de încălcare a: siguranței persoanei (răpirea polițistului din Florești; privarea de libertate a doi șoferi de ambulanță, din motiv că ar fi încălcat regulile impuse în timpul pandemiei COVID-19 ș.a.); libertății de circulație; libertății de întrunire; libertății de exprimare. Mecanismele de sancționare a părții transnistrene, în acest sens, sunt indispensabile.

Dna Rodica IORDANOV, dr., conf. univ., USM, s-a expus asupra Dreptului la un mediu sănătos în contextul guvernanței de mediu, relevând faptul că Republica Moldova a fost printre primele state care a consacrat constituțional acest drept, rolul Dlui COTOROBAI Mihail, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, în acest sens, fiind unul decisiv. Și în prezent domeniul dreptului la un mediu sănătos mai are nevoie de perfecționare, prin implementarea bunelor practici de guvernare, bazate pe asemenea principii, precum: transparența, cooperarea, integritatea, consolidarea statului de drept etc.

Dl Ion MARIN, dr. în chimie și Anna CAZACU, masterandă, Facultatea de drept, au prezentat o comunicare despre Drepturile omului versus substanțele toxice. S-a evidențiat faptul că un mediu curat și sănătos constituie o exigență a vieții ființelor umane, fiecare dintre acestea urmând a avea acces echitabil la resurse naturale. Agenții economici ar trebui să implementeze politici de protecție a mediului, în vederea prevenirii efectelor devastatoare pentru natură și, implicit, pentru om; or, prin poluarea mediului sunt afectate drepturi fundamentale ale omului, cum ar fi dreptul la viață; dreptul la viață privată și de familie.

Dna Renata COZONAC, director general al Camerei Naționale a Cărții, a cercetat dimensiunea Digitizării - proces indispensabil sistemului securității informaționale și securității umane. În discursul său a punctat două mari adevăruri: că putere reală are cel ce deține informația; în același timp, informație reală deține cel ce are putere reală. Informatizarea a afectat aproape toate domeniile vieții individuale, vieții sociale și ale activității statului, investițiile Republicii Moldova în dezvoltarea și implementarea tehnologiilor informaționale fiind destul de serioase.

Dl Valentin ROȘCA, dr., conf. univ., a abordat tematica Garanțiilor dreptului internațional contemporan cu privire la dreptul la un mediu sănătos - realități și perspective. S-a remarcat faptul că însăși noțiunea de mediu este una complexă, cuprinzătoare. Dreptul la un mediu sănătos, la rândul său, este o categorie la fel de complexă și cuprinzătoare, fiind justificată catalogarea sa ca un drept de generația a treia, un drept colectiv, de solidaritate.

Dl Alexandru CRUDU, Administrația Națională a Penitenciarelor, a relatat Despre transferul regresiv al condamnatului într-un regim inferior ca grad de severitate, evidențiind o regularitate de maximă importanță, cu impact major asupra drepturilor fundamentale ale omului: că sancțiunea disciplinară nu se aplică deținuților în funcție de personalitate, ci în contextul individualizării faptei, sancțiunea urmând a fi proporțională cu gravitatea faptei comise.

Dna Elena GROIAN, grefier, Judecătoria Orhei, a prezentat un discurs despre Importanța liberării condiționate de pedeapsă înainte de termen, cu observații și recomandări practice. A prezentat interes particular remarca referitor criticile aduse de unii condamnați instituției liberării condiționate înainte de termen, care, la examinarea unor atare cereri, s-ar simți ca la loterie, fiind în imposibilitate a prognoza, ipotetic, soluția instanței. În acest sens, s-a recomandat consolidarea eforturilor întregului sistem al justiției în uniformizarea practicii judiciare la acest capitol.

Dna Natalia CRECIUN, doctorand, USM, în comunicarea sa, a căutat răspuns la întrebarea: Cât de vizibilă și cât de sonoră ar trebui să fie inspecția judiciară în condițiile unei Justiții transparente? S-a remarcat că în sistemul juridic al Republicii Moldova Inspecția Judiciară este insuficient de văzută și insuficient de auzită, autoguvernarea judecătorească urmând a manifesta mai multă implicare și mai multă deschidere în acest sens, în vederea consolidării credibilității publice a Magistraturii și fortificării Justiției ca serviciu public.

Dl Oleg PANTEA, dr., conf. univ., USM, a făcut o Analiză juridică a contravențiilor ce atentează la ordinea publică și securitatea publică în reglementarea legislației RM, accentuând indispensabilitatea instituirii unor reguli care să sigure și să mențină ordinea publică, dar și promovarea rolului preventiv în sfera contravenționalului, în scopul educării societății în spiritul ordinii legale. S-a reiterat necesitatea implicării active a statului în prevenirea și combaterea contravențiilor ce aduc atingere ordinii și securității publice, cu scopul asigurării liniștii omului.

Dl Alexandru ARSENI, dr. hab. și Cristina GROSU, studentă, au prezentat o comunicare despre Siguranța persoanei și dreptul la apărare în era digitală, cu accent inclusiv pe aspecte istorico-evolutive ale bazei constituționalismului contemporan, prin elucidarea contribuției majore a unor personalități istorice marcante, cum ar fi T. Hobbes, J. Locke, J.J. Rousseau.

Dl Cristea DANIEL, doctorand USM, a relatat despre Măsuri de păstrare a confidențialității și de protecție a părților vătămate și a martorilor în cadrul urmăririi penale din prisma protecției datelor cu caracter personal, fiind argumentată obligativitatea protecției datelor cu caracter personal ale persoanelor cu un anumit statut în cadrul unui proces penal, acestea afectând direct siguranța persoanei. Este argumentată inclusiv importanța majoră a informării corespunzătoare a părților vătămate, a martorilor, cu privire la domeniul protecției datelor cu caracter personal.

 

În cea de-a doua zi a conferinței științifice naționale cu participare internațională (vineri 11 decembrie 2020) lucrările conferinței plenare au debutat cu un cuvânt de salut din partea Dnei Veronica MOCANU, prodecan al Facultății de Drept a USM și din partea Dnei Rodica CIOBANU, președinte al Comitetului Științific. La fel, au fost prezenți experți pe problematica de actualitate a celor două ateliere de lucru. Astfel:

Dl Gheorghe URSOI, director adjunct al Agenției de Guvernare Electronică, a remarcat rolul enorm al Agenției în promovarea culturii digitale în societate și în încurajarea comunicării eficiente cu diferite instituții, în vederea furnizării cetățenilor a unor servicii digitale calitative. Agenția este focusată pe două dimensiuni de bază: suportul acordat instituțiilor statale în implementarea serviciilor și platformelor informaționale și suportul acordat prestatorilor de servicii publice digitalizate. Atenție sporită de acordă ajustării serviciilor digitalizate la necesitățile și capacitățile cetățeanului, ca utilizator al acestor servicii.

Dna Marina BZOVÎI, director ATIC, a accentuat necesitatea ajustării cadrului normativ-juridic la necesitățile și așteptările oamenilor în sfera utilizării serviciilor digitalizate. Este îmbucurător faptul că Republica Moldova este destul de avansată la capitolul implementării calitative și al utilizării frecvente a serviciilor digitalizate. Deși pandemia COVID-19 a generat mari dificultăți pentru întreaga societate, există și anumite avantaje, cum ar fi cel de focusare a autorităților publice spre asigurarea continuității activităților operaționale - fapt care a fost posibil prin desfășurarea muncii on-line și prin furnizarea serviciilor electronice. A tratat un subiect de maximă actualitate - Dezvoltarea comerțului electronic în Republica Moldova. Au fost relevate anumite provocări și blocaje în domeniu, cum ar fi: alinierea reglementărilor naționale la standardele internaționale; protecția drepturilor cu caracter personal; globalizarea comerțului electronic; livrarea transfrontalieră a coletelor; plățile on-line electronice.

Dna Cristina MALAI ȚURȚURICA, director Millenium DPI Partners, implicată încă din 2007 în digitalizarea sistemului judecătoresc, a prezentat o comunicare consistentă privind Modernizarea serviciilor judiciare prin implementarea tehnologiilor informaționale. În pofida pesimismului unor reprezentanți ai Magistraturii referitor la funcționalitatea de durată a serviciilor informaționale integrate în Justiție, starea actuală de lucruri, din fericire, demonstrează tocmai contrariul. Or, sistemul judiciar din Republica Moldova este suficient de automatizat, serviciile electronice fiind utilizate de absolut toți judecătorii, în activitatea lor, dar și de un număr impunător de profesioniști în drept, și de justițiabili. În cele ce urmează, se intenționează perfecționarea serviciilor existente, diversificarea serviciilor judiciare digitalizate și asigurarea unei colaborări eficiente între toți subiecții interesați. 

            Pe parcursul discuțiilor aprinse din cele două panele (Digitizarea ca promotor al proceselor democratice în relația stat-cetățean și Procese de democratizare și practici de bună guvernare) au fost puse în discuție o arie vastă de subiecte sensibile și actuale pentru teoria dreptului, practica juridică și tențile actuale în dezvoltarea dreptului.

Dl Veaceslav SOLTAN, procuror, șef al Secției Tehnologii Informaționale și combaterea crimelor cibernetice din cadrul Procuraturii Generale, doctorand, a semnalat aspecte pozitive și negative al activității cibernetice, în contextul subiectului privind Securitatea informatică prin prisma dezvoltării internetului. Efectele pozitive pot fi observate din perspectiva creșterii abilității de integrare și procesare a informațiilor, stimularea atenției (multi-tasking), îmbunătățirea memoriei, accesul rapid la informație etc. Printre vulnerabilități au fost menționate: reducerea timpului petrecut cu familia și prietenii; anumite situații de stres emoțional; riscuri în arealul protecției datelor ce pot aduce atingere vieții private; difuzarea materialelor cu conținut obscen, xenofob și de altă natură, dezvoltarea criminalității economice, a accesului neautorizat la informații și a sabotajului (viruși, spionaj, fraudă prin intermediul computerului); încălcarea dreptului la proprietate intelectuală.

Dl Vadim VINTILĂ, consultant juridic la Agenția de Guvernare Electronică, a explicat funcționalitatea Registrului împuternicirilor - modalitate simplă de împuternicire a unei persoane fizice sau juridice să acționeze în numele persoanei fizice sau juridice (MPower), subliniind multiplele sale avantaje, cum ar fi: reducerea efortului financiar și a timpului; acordarea în mod autonom a unei împuterniciri; posibilitatea verificării în mod automatizat și manual a existenței și a valabilității împuternicirilor. Accesibilitatea serviciului - din perspectiva utilizatorului - persoane fizice și persoane juridice - este o caracteristică esențială: pentru utilizare un termen de 5 min poate fi suficient.

Dl Bogdan TRANDAFIRESCU, prodecan al Facultății de Drept și Științe Administrative , Universitatea Ovidius din Constanța (România), a prezentat o comunicare privind Apărarea drepturilor procesuale în contextul digitalizării procedurilor judiciare. Tematica este examinată în condițiile actuale - de pandemie cauzată de COVID-19, care, brusc, a solicitat adaptarea tuturor - a sistemului judiciar, a celorlalți actori ai sectorului justiției, dar și a justițiabililor - la o nouă conjunctură și la noi modalități de desfășurare a procedurilor. Anumite dificultăți au fost semnalate chiar în legătură cu lipsa unor reglementări normativ-juridice pertinente unei atare conjuncturi (cu referire la sistemul juridic al României).

Dl Victor ZAHARIA, dr. în drept, conf. univ., s-a expus asupra Abilitării juridice și facilitării accesului la justiție prin valorificarea tehnologiei informației. A abordat subiectul digitizării serviciilor judiciare atât din perspectiva avantajelor (cum ar fi chiar siguranța fizică a participanților la ședințele de judecată), cât și din perspectiva sintetizării unor posibile riscuri sau vulnerabilități, atât din punctul de vedere al reglementărilor normativ-juridice naționale și a standardelor internaționale în domeniu, cât și din punct de vedere aplicativ, cazual. Într-o atare abordare, a subliniat indispensabilitatea examinării oricărui serviciu digitalizat prin prisma impactului pe care acesta l-ar putea avea asupra drepturilor fundamentale ale omului.

Dna Mădălina BOTINĂ, conf.univ., dr. în drept, Facultatea de Drept și Științe Administrative , Universitatea Ovidius din Constanța (România), a abordat subiectul Acțiunilor Avocatului Poporului privind asigurarea liberului acces la justiție și a dreptului la apărare, în contextul digitalizării justiției, cu referire, în special la acțiunile necesare și utile în contextul situațiilor de criză și de alertă. Cu titlu de concluzie, s-a făcut trimitere la recomandările Consiliului European al reuniunii din octombrie 2020, cu privire la încurajarea statelor membre să utilizeze în mai mare măsură instrumente digitale pe parcursul procedurilor judiciare, atenție sporită fiind acordată respectării principiilor fundamentale ale sistemelor judiciare, inclusiv independența și imparțialitatea instanțelor, garantarea unei protecții jurisdicționale efective și dreptul la un proces echitabil și public.

Dna Anda BOLOGA, cercetător independent, Master în Studii Europene Interdisciplinare, College of Europe (Polonia) s-a axat pe domeniul Securității cibernetice - riscuri și soluții. Aspecte legale și geopolitice. A fost accentuat gradul înalt de interoperabilitate a datelor în lumea digitală și acestea comportă suficiente riscuri pentru utilizatori (cum ar fi cazul unor atacuri cibernetice devastatoare), ceea ce impune elaborarea și implementarea unor adevărate, chiar inedite, strategii de securizare a sistemelor informaționale. Totodată, a fost sintetizat rolul uman în schimbarea lumii și în evoluția civilizației (consensul geopolitic fiind un catalizator inerent), inclusiv în domeniul tehnologic, o soluție pur tehnică, în acest sens, nefiind funcțională (no pure technical solution). A optat pentru reglementarea internetului, în vederea securizării spațiului informațional și al evitării așa-numitei „piețe negre" a internetului.

Dna Marilena MARIN, dr., conf. univ. și Dna Oana TĂTARU, dr., lector univ., Facultatea de Drept și Științe Administrative, Universitatea Ovidius din Constanța (România) au prezentat o comunicare la tema Digitalizarea - o provocare actuală pentru respectarea ori limitarea drepturilor omului. Discursul a avut drept punct de pornire sintetizarea răspunsului la întrebările: ce este digitalizarea și cum percepem cu adevărat protecția drepturilor omului? Până la urmă, digitalizarea este percepută ca o provocare, aflându-ne pe dimensiunea limitării drepturilor omului - între lege și abuz de drept. Autorii au menționat și despre valoarea Noului Centru pentru Securitatea Cibernetică al UE (09.12.2020, Bruxelles), care va fi găzduit de România și va contribui la perfecționarea unor arii de importanță majoră pentru securitatea cibernetică.

Dl Ruslan GREBENCEA, coordonator de proiect, a prezentat public Proiectul co-finanțat de Uniunea Europeană și Consiliul Europei și implementat de Consiliul Europei Susținerea pentru consolidarea în continuare a eficienței și calității sistemului judiciar din Republica Moldova. Consolidarea eficienței și calității justiției naționale prin implementarea la nivel național a instrumentelor CEPEJ este unul dintre compartimentele Proiectului, alături de alte alt compartiment - vizând o mai bună funcționare a sistemului de executare a hotărârilor judecătorești, inclusiv sprijin IT sporit și capacități sporite ale agenților de executare. Cu titlu de recomandări, se tinde spre dezvoltarea unui sistem de gestionare a cazurilor (înregistrarea documentelor cu caracter executoriu, înregistrarea debitorilor și creditorilor, înregistrarea costurilor de executare etc.) și spre găsirea altor soluții bazate pe IT pentru executare (ex.: licitații electronice).

Dna Cristina PAPANAGA, dr., avocat stagiar BAA „Panțîru și Partenerii", a abordat subiectul Digitizării ca promotor al proceselor democratice în relația stat-cetățean, argumentând riscurile existente în efectuarea tranzacțiilor cu valută virtuală (lipsa unei securități veritabile, riscuri parvenite în rezultatul unor acțiuni criminale, imposibilitatea rambursării banilor etc.).

Dl Victor CALAC, masterand, Program Drept Public și Guvernare Electronică, Facultatea de Drept, USM, a abordat subiectul Răspunderea juridică în cazul implementării sistemelor inteligent artificiale. Poate un software inteligent să comită o infracțiune? Cu titlu de concluzie a statuat că, în ceea ce privește dreptul civil, prevederile contractuale expres stabilite exclud incertitudinea răspunderii juridice civile, iar calificarea inteligenței artificiale ca un produs oferă o protecție majoră consumatorilor și responsabilitate sporită profesioniștilor. La rândul său, în dreptul penal este obligatoriu de stabilit vinovăția făptuitorului și subiectul pasibil de pedeapsă și răspundere penală. Poate inteligenta artificială să comită o infracțiune? Rămâne fi o întrebare care va preocupa societatea în viitorul apropiat.

Cu deosebit entuziasm și cu deosebită încredere, Vă informăm că toate Comunicările științifice prezentate în cadrul Conferinței vor fi publicate într-un volum separat și veți putea studia mai detaliat argumentele invocate de către autori.

Vă mulțumim și sperăm la o colaborare frumoasă în continuare !

 

 

 
Comentarii Adaugă comentariu
Nume, Prenume *:
E-mail:
Comentariu * caractere rămase
 

              

Testimonials

Dreptul este un legamânt trainic de pace între oameni. Ceea ce este juridic este si pacific, chiar daca moralmente e evident injust. Francesco Orestano

Nu-ți depăși niciodată drepturile, și ele vor deveni curând nelimitate. Jean-Jacques Rousseau

Justiția e ca aritmetica, unde, dacă lipsește verificarea, nu se poate afirma că a fost exact calculul. Giuseppe Rovani

 
Date de contact str. M. Kogălniceanu, 67, bloc 2
Chișinău, MD-2009
Republica Moldova
E-mail: decanatdrept@gmail.com
Web-Stat site statistics
© 2021 Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. Toate drepturile rezervate.