USM a găzduit ediția a III-a a Conferinței „Survivanța tradiției constituționale în tiparele constituționalismului european”

La 27 martie 2026, Universitatea de Stat din Moldova a găzduit ediția a III-a a Conferinței științifice naționale cu participare internațională „Survivanța tradiției constituționale în tiparele constituționalismului european”, un eveniment academic de anvergură care a reunit cercetători, cadre didactice universitare, doctoranzi, practicieni ai dreptului și reprezentanți ai mediului științific din Republica Moldova, România și Polonia, într-un dialog dens și actual despre destinul constituționalismului european în fața provocărilor contemporane.

Conferința a fost organizată de Departamentul Drept public al Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova și de Laboratorul de Cercetări Științifice Drept Public Comparat și E-Guvernare, în colaborare cu instituții și parteneri academici de prestigiu: Institutul de Creație Legislativă și Drept Comparat, Asociația Română de Drept Constituțional, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” din Craiova, Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale și Centrul Regional pentru Inițiative Sociale și Dezvoltare Durabilă.

Desfășurat în format hibrid, în Sala de conferință „Victor Volcinschi” a Universității de Stat din Moldova, evenimentul a confirmat, încă o dată, vocația spațiului academic de a crea punți durabile între tradiție și inovație, între reflecția doctrinară și realitățile juridice ale prezentului. Încă din debut, conferința a propus o atmosferă de deschidere intelectuală și dialog interdisciplinar, completată de expoziția de pictură „Pentru pace”, semnată de artista plastică Iraida Ciobanu, doctor în studiul artelor și lector universitar la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, expoziție care a însoțit simbolic întreaga zi de lucrări.

Ceremonia de deschidere a reunit personalități marcante ale vieții academice și juridice, printre care Georgeta Stepanov, prorector al Universității de Stat din Moldova, Sergiu Băieșu, decan al Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova, Marieta Safta, președinte al Asociației Române de Drept Constituțional, Sevastian Cercel, director al Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” al Academiei Române, Craiova, Jacek Zaleśny, conferențiar la Universitatea din Varșovia, precum și Rodica Ciobanu, director al Departamentului Drept public al Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova. Lucrările au fost moderate de academicianul Ion Guceac.

Ședința plenară, desfășurată sub genericul „Constituția – pilon al garantării binelui comun și al drepturilor fundamentale ale omului în contextul provocărilor actuale”, a constituit unul dintre momentele centrale ale conferinței. Intervențiile susținute de Cristian Ionescu, Jacek Zaleśny, Marieta Safta, Ion Guceac, Tudorel Toader, Sevastian Cercel, Gheorghe Cojocaru, Rodica Ciobanu, Andy Pușcă, Liana-Teodora Pascariu și Lucian-Sorin Stănescu au adus în prim-plan teme de maximă actualitate, precum statul constituțional liberal, reculul statului de drept în Uniunea Europeană, dialogul jurisdicțional dintre curțile constituționale și instanțele europene, protecția juridică a Constituției, omisiunea legislativă, raportul dintre supremație și primat în ordinea juridică europeană, integrarea europeană în era digitală și echilibrul dintre controlul public și libertatea economică.

Un moment distinct al programului l-a reprezentat lansarea volumului de lucrări al ediției a II-a a conferinței, desfășurate la 28 martie 2025, gest care a evidențiat continuitatea și consolidarea acestui for științific. Prin aceasta, conferința și-a confirmat nu doar vocația de spațiu al dezbaterii academice, ci și dimensiunea sa editorială, menită să valorifice și să integreze contribuțiile doctrinare în circuitul științific mai larg.

În a doua parte a zilei, lucrările au continuat în cadrul Panelului I, consacrat temei „Societatea civilă – forță reformatoare a constituționalismului”, moderat de dr. hab. Rodica Ciobanu și dr. hab. Elena Aramă. Comunicările prezentate au evidențiat, din perspective diverse, rolul societății civile, al jurisprudenței și al mecanismelor democratice în dinamica reformei constituționale și în consolidarea statului de drept. Au fost abordate subiecte precum dreptatea ca valoare constituțională, identitatea națională și identitatea constituțională, protecția patrimoniului societăților comerciale prin jurisprudență constituțională, libertatea de conștiință în era tehnologiilor digitale, activitățile de lobby în parlamentele contemporane, modernizarea Constituției Republicii Moldova în contextul integrării europene, constituționalizarea principiilor economiei circulare, precum și mecanismele parlamentare de asigurare a bunăstării populației.

În paralel, lucrările din Panelul II, intitulat „Valorile democratice – pilon al constituționalismului secolului XXI”, s-au desfășurat în cadrul a două ateliere tematice: Atelierul 1, moderat de dr. Rodica Nichita și dr. Doina Cuciurca, și Atelierul 2, moderat de drd. Cristina Popovici și dr. Olga Ceban. Comunicările au extins considerabil aria de reflecție, explorând raportul dintre valorile democratice și constituționalismul secolului XXI, cu accent pe referendumul local, contenciosul administrativ, hibriditatea democratică, participarea civică în urbanism, dreptul de a nu fi sancționat de mai multe ori în procesul contravențional, tendințele actuale în reglementarea sectorului justiției, buna guvernare în domeniul electoral, independența și răspunderea magistratului, drepturile fundamentale în era digitală, protecția mediului prin achiziții publice sustenabile și modernizarea justiției penale pentru minori.

Diversitatea tematică a intervențiilor a fost însoțită de o remarcabilă coerență conceptuală. Dincolo de pluralitatea subiectelor, majoritatea comunicărilor au convergent spre câteva întrebări esențiale: cum poate fi apărată supremația Constituției într-o epocă marcată de accelerarea deciziei politice și tehnologice, cum pot fi protejate drepturile fundamentale în fața noilor forme de vulnerabilitate și care este locul tradiției constituționale într-un context european dominat tot mai mult de interdependență, dialog jurisdicțional și reformă instituțională permanentă.

Prin rigoarea programului, calitatea intervențiilor și deschiderea spre cooperare internațională, ediția a III-a a conferinței s-a impus ca un eveniment de referință în peisajul academic și juridic al anului 2026. Organizată în contextul realizării Proiectului „Consolidarea mecanismelor socio-economice și juridice de asigurare a bunăstării și securității cetățenilor” (CONSEJ 01.05.02), conferința a reconfirmat că reflecția asupra Constituției, a statului de drept și a drepturilor fundamentale rămâne una dintre cele mai relevante forme de angajament intelectual ale prezentului.