{"id":11020,"date":"2021-12-09T12:54:48","date_gmt":"2021-12-09T09:54:48","guid":{"rendered":"https:\/\/drept.usm.md\/?p=11020"},"modified":"2023-02-02T13:01:19","modified_gmt":"2023-02-02T10:01:19","slug":"conferinta-stiintifico-practica-internationala-statul-securitatea-si-drepturile-omului-in-era-digitala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/drept.usm.md\/?p=11020","title":{"rendered":"CONFERIN\u021aA \u0218TIIN\u021aIFICO-PRACTIC\u0102 INTERNA\u021aIONAL\u0102 STATUL, SECURITATEA \u0218I DREPTURILE OMULUI \u00ceN ERA DIGITAL\u0102"},"content":{"rendered":"

La data de 08 decembrie 2021, \u00een cadrul Facult\u0103\u021bii de Drept a Universit\u0103\u021bii de Stat din Moldova, a fost inaugurat\u0103 Conferin\u021ba \u0219tiin\u021bifico-practic\u0103 interna\u021bional\u0103\u00a0Statul, Securitatea \u0219i Drepturile Omului \u00een Era Digital\u0103<\/em>. Evenimentul a fost organizat \u00een contextul anivers\u0103rii a 75 ani ai Universit\u0103\u021bii de Stat din Moldova, \u00een cadrul proiectului de stat Modernizarea mecanismelor de guvernare axate pe protec\u021bia drepturilor omului (director de proiect doctor habilitat \u00een drept, Rodica Ciobanu) cu suportul mai multor institu\u021bii na\u021bionale \u0219i de peste hotare, inclusiv reprezentan\u021bi ai autorit\u0103\u021bilor publice, profesori universitari, cercet\u0103tori, reprezentan\u021bi ai societ\u0103\u021bii civile.<\/p>\n

Suport esen\u021bial \u00een organizare a fost acordat de: Universitatea din Var\u0219ovia (Polonia), Universitatea Ecologic\u0103 din Bucure\u0219ti (Rom\u00e2nia), Universitatea\u00a0Ovidius<\/em>\u00a0din Constan\u021ba (Rom\u00e2nia), Universitatea Na\u021bional\u0103 din Zaporojie (Ucraina), Universitatea\u00a0Yuriy Fedkovich<\/em>\u00a0din Cern\u0103u\u021bi (Ucraina), Agen\u021bia de Guvernare Electronic\u0103 din Republica Moldova, A.O. Promo LEX, A.O. Eco Contact, Asocia\u021bia Na\u021bional\u0103 a Companiilor din domeniul TIC.<\/p>\n

Vizibilitatea evenimentului \u0219tiin\u021bific a fost asigurat\u0103 de\u00a0Institutul de Dezvoltare a Societ\u0103\u021bii Informa\u021bionale<\/em>, \u00een persoana\u00a0Dlui Director, Cojocaru Igor<\/strong>.<\/p>\n

La data de 08 decembrie 2021 a avut loc deschiderea oficial\u0103 a lucr\u0103rilor Conferin\u021bei, \u00een calitate de moderator fiind\u00a0Dna CIOBANU Rodica,<\/strong>\u00a0dr. hab., conf. univ., Facultatea de Drept, USM.<\/p>\n

Dna CIOBANU Rodica<\/strong>\u00a0a recunoscut valoarea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i cultural\u0103 a Conferin\u021bei interna\u021bionale\u00a0Statul, Securitatea \u0219i Drepturile Omului \u00een Era Digital\u0103<\/em>, care a devenit un eveniment tradi\u021bional pentru Facultatea de Drept a USM. Edi\u021bia de anul acesta a coincis cu aniversarea a 75 de ani ai Universit\u0103\u021bii de Stat din Moldova, valoarea simbolic\u0103 a manifest\u0103rii \u0219tiin\u021bifice fiind evident\u0103. A mul\u021bumit partenerilor \u0219i societ\u0103\u021bii civile pentru implicare; or, \u00een absen\u021ba unui suport efectiv din partea acestora un atare nivel de organizare ar fi fost greu de asigurat.<\/p>\n

Dl \u0218AROV Igor<\/strong>, dr., conf.univ., Rectorul USM, \u00a0a men\u021bionat c\u0103 este onorat s\u0103 participe la Conferin\u021ba interna\u021bional\u0103\u00a0Statul, Securitatea \u0219i Drepturile Omului \u00een Era Digital\u0103<\/em>\u00a0– eveniment semnificativ pentru institu\u021bie, \u00een ansamblul s\u0103u, \u00een special \u00een contextul anivers\u0103rii a 75 ani de la fondare. A fost punctat faptul c\u0103 manifestarea \u0219tiin\u021bific\u0103 este organizat\u0103 \u00een cadrul Proiectului de\u00a0Stat Modernizarea mecanismelor de guvernare axate pe protec\u021bia drepturilor omului<\/em>, care se bucur\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, de \u00eenalt\u0103 apreciere \u00een mediul \u0219tiin\u021bific. Dl Rector a dorit succes tuturor participan\u021bilor \u0219i a invitat la colaborare \u0219tiin\u021bific\u0103.<\/p>\n

Dna IORDANOV Rodica<\/strong>, \u00a0Secretar de Stat la Ministerul Mediului al Republicii Moldova, a venit un cuv\u00e2nt de salut din partea institu\u021biei reprezentate. \u00cen contextul genericului Conferin\u021bei \u0219tiin\u021bifice interna\u021bionale, a semnalat c\u0103 era digital\u0103, de r\u00e2nd cu avantajele pe care le aduce lumii moderne, implic\u0103 \u0219i multiple riscuri, legate de atacuri la persoan\u0103, protec\u021bia datelor, violen\u021b\u0103 informa\u021bional\u0103, h\u0103r\u021buire, \u00eenc\u0103lcarea vie\u021bii private, difuzarea informa\u021biilor eronate etc. \u00cen condi\u021biile realit\u0103\u021bii sociale \u0219i juridice, protec\u021bia drepturilor omului \u00een fa\u021ba riscurilor generate de digitalizare a devenit un imperativ. \u00cen acest mod, manifestarea \u0219tiin\u021bific\u0103 se \u00eencadreaz\u0103 perfect \u00een realitatea de ast\u0103zi, fiind, \u00een esen\u021b\u0103, un model de cooperare digital\u0103 \u0219i de dialog \u0219tiin\u021bific.<\/p>\n

Dl DU\u021aU Mircea<\/strong>, prof. univ., Director al Institutului de Cercetare Juridic\u0103 al Academiei Rom\u00e2ne\u00a0Acad. Andrei R\u0103dulescu<\/em>, \u00a0Pre\u0219edinte al Universit\u0103\u021bii Ecologice din Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia, a men\u021bionat c\u0103 participarea la Conferin\u021b\u0103 \u00eenseamn\u0103 reluarea unei tradi\u021bii de colaborare interinstitu\u021bional\u0103. S-a reconfirmat existen\u021ba, de o parte \u0219i de alta\u00a0 a Prutului, a dou\u0103 state, dar cu tradi\u021bii, limb\u0103, g\u00e2ndire, fundamente \u0219tiin\u021bifice comune. \u00cen aceast\u0103 ordine de idei, Conferin\u021ba este o posibilitate de diseminare a \u0219tiin\u021bei dreptului, inclusiv a \u0219tiin\u021bei dreptului mediului la nivel interna\u021bional, dreptul la un mediu ecologic, sigur, prezent\u00e2nd interes at\u00e2t pentru comunit\u0103\u021bile na\u021bionale, c\u00e2t \u0219i pentru comunitatea global\u0103.<\/p>\n

Dl ZALESNY Jacek<\/strong>, dr. hab., expert \u00een cadrul Centrului \u0218tiin\u021bific Na\u021bional, Universitatea din Var\u0219ovia, Polonia, a comunicat despre onoarea de a participa la Conferin\u021b\u0103, tematica privind protec\u021bia drepturilor omului \u00een societatea contemporan\u0103 fiind de maxim\u0103 actualitate, inclusiv \u00een condi\u021bii de pandemie. Problema caracterului ra\u021bional al dreptului sau a naturii sale pure, neinfluen\u021bate de alte interese, drepturile consumatorului \u00een condi\u021bii digitale constituie subiecte de interes pentru \u00eentreaga comunitate \u0219tiin\u021bific\u0103, acestea \u0219i alte chestiuni urm\u00e2nd a fi discutate la eveniment, din perspectiv\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i comparativ\u0103.<\/p>\n

Dna COJOCARI Evghenia<\/strong>, deputat \u00een Parlamentul Republicii Moldova, Comisia Drepturilor Omului \u0219i Rela\u021bii Interetnice, fiind la \u00eenceput de mandat, a explicat c\u0103 \u00een perioada actual\u0103 se intervine \u00een mai multe acte normative, toate complet\u0103rile\/modific\u0103rile fiind orientate spre protec\u021bia drepturilor omului. Tematica comunic\u0103rilor incluse \u00een agend\u0103 denot\u0103 faptul c\u0103 unele problematici persist\u0103 \u00een timp, fiind la fel de actuale, c\u00e2\u021biva ani \u00een urm\u0103 \u0219i \u00een prezent. Dosarele pierdute la CtEDO, dosarele \u00een a\u0219teptare de a fi examinate la CtEDO sunt o dovad\u0103 a faptului c\u0103 Republica Moldova are restan\u021be serioase la capitolul drepturilor omului. \u0218i, \u00een asemenea circumstan\u021be, mediul academic \u0219i de cercetare se poate implica \u00een procesul de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a cadrului normativ-juridic din perspectiva protec\u021biei drepturilor omului, prin implicare \u00een activit\u0103\u021bi \u0219tiin\u021bifice, dialog constructiv,\u00a0 \u00eenaintare de propuneri \u0219i recomand\u0103ri.<\/p>\n

Dna KOLOMOYETS Tetyana<\/strong>, dr., prof. univ., decan al Facult\u0103\u021bii de Drept\u00a0 al Universit\u0103\u021bii Na\u021bionale din Zaporojie, Ukraina, membru corespondent al Academiei Na\u021bionale de \u0218tiin\u021be Juridice a Ucrainei, a felicitat participan\u021bii pentru posibilitatea unui schimb fructuos de experien\u021b\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103. A men\u021bionat c\u0103 \u00een context actual, c\u00e2nd procesele informa\u021bionale, de digitizare sunt at\u00e2t de dezvoltate, datele dob\u00e2ndite astfel trebuie s\u0103 fie supuse unei cercet\u0103ri complexe, \u00een care s\u0103 fie implica\u021bi at\u00e2t teoreticieni, c\u00e2t \u0219i practicieni, at\u00e2t juri\u0219ti, c\u00e2t \u0219i reprezentan\u021bi ai legislativului, calitatea legii fiind \u00een rela\u021bionare direct\u0103 cu activitatea celor men\u021biona\u021bi. Iar Conferin\u021ba organizat\u0103 este o posibilitate real\u0103 de discu\u021bii fructuoase, de analiz\u0103 \u0219i schimb a bunelor practici, tematicile din agend\u0103 sunt interesante \u0219i actuale, colegii din Ucraina , participan\u021bi la eveniment, urm\u00e2nd a avea o implicare activ\u0103 \u00een sesiunile \u0219tiin\u021bifice.<\/p>\n

Dl STOICA Adrian<\/strong>, dr., prof. univ., Decan al Facult\u0103\u021bii de Drept \u0219i \u0218tiin\u021be Administrative a Universit\u0103\u021bii\u00a0Ovidius\u00a0<\/em>din Constan\u021ba, s-a declarat onorat de a participa la Conferin\u021ba interna\u021bional\u0103 Statul, Securitatea \u0219i Drepturile Omului \u00een Era Digital\u0103 \u0219i de a se implica \u00een activit\u0103\u021bi de organizare. A transmis un salut cordial tuturor participan\u021bilor din partea colegilor rom\u00e2ni, mul\u021bumind\u00a0Dlui Decan Br\u00e2nz\u0103 Sergiu<\/strong>\u00a0pentru asemenea ini\u021biative \u0219tiin\u021bifice. Genericul Conferin\u021bei este unul sugestiv \u0219i actual, inclusiv \u00een perioade de criz\u0103, generate de pandemie \u0219i nu doar.<\/p>\n

Dl BR\u00c2NZA Sergiu,\u00a0<\/strong>dr.hab. \u00een drept, prof. univ.,\u00a0<\/strong>decan al Facult\u0103\u021bii de Drept a USM, a mul\u021bumit colegilor de peste hotare pentru rela\u021biile de prietenie \u0219i cooperare care se materializeaz\u0103 deja de ceva timp \u00een diverse rezultate frumoase. A devenit foarte clar c\u0103 pandemia nu este un impediment \u00een fa\u021ba colabor\u0103rilor dintre universit\u0103\u021bi, mai ales pe segmentul cercet\u0103rii. Actualitatea \u0219i importan\u021ba tematicii sunt evidente; or, abord\u0103rile cu privire la stat \u0219i drepturile omului sunt actuale mereu, \u00een special \u00een era digital\u0103. A fost accentuat rolul digitiz\u0103rii, al tehnologiilor, al roboticii, al inteligen\u021bei artificiale \u00een modernizarea proceselor lumii contemporane, cu \u00eendemn spre g\u0103sirea unor solu\u021bii optime de reglementare a acestor procese, astfel \u00eenc\u00e2t drepturile omului s\u0103 nu fie \u00eenc\u0103lcate, ci, dimpotriv\u0103, s\u0103 se bucure\u00a0 de un nivel sporit de protec\u021bie. Discu\u021biile productive \u00een cadrul conferin\u021bei \u0219tiin\u021bifice pot solu\u021biona anumite vulnerabilit\u0103\u021bi legate de riscuri ale digitaliz\u0103rii, Dl Decan BR\u00c2NZA Sergiu a mul\u021bumit participan\u021bilor \u0219i dorindu-le succes la prezentarea comunic\u0103rilor \u0219tiin\u021bifice.<\/p>\n

Programul conferin\u021bei a \u00eentrunit un areal extrem de vast \u0219i amplu de tematici, c\u00e2t \u0219i de personalit\u0103\u021bi notorii, recunoscute, cu apartenen\u021b\u0103 la diferite centre de cercetare at\u00e2t din spa\u021biul european c\u00e2t \u0219i din imediata vecin\u0103tate. Acest fapt se datoreaz\u0103 partenerilor care au dat curs invita\u021biei de participare la organizarea acestui eveniment \u0219tiin\u021bific, care prin discu\u021bii \u0219i cercet\u0103rii pertinente aduce omagiu Drepturilor Omului \u0219i lupt\u0103torilor pentru protec\u021bia acestora.<\/p>\n

Conferin\u021ba plenar\u0103 a fost organizat\u0103 \u00een dou\u0103 sesiuni: una cu participan\u021bi str\u0103ini, vorbitori de englez\u0103, polonez\u0103, ucrainean\u0103, rus\u0103 – moderat\u0103 de\u00a0Dna MOCANU Veronica<\/strong>, dr., conf. univ. \u0219i a doua cu participan\u021bi din Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova, av\u00e2nd comunic\u0103ri \u00een limba rom\u00e2n\u0103 – moderat\u0103 de\u00a0Dl Academician GUCEAC Ion<\/strong>, dr. hab., prof. univ. \u00cen cadrul ambelor sesiuni au fost abordate tematici actuale, din perspectiv\u0103 comparativ\u0103, complex\u0103 \u0219i interdisciplinar\u0103.<\/p>\n

Dl URBANIAK Kryzsztof<\/strong>, dr., Facultatea de Drept, Universitatea din Bergen, Norvegia, a intervenit cu un discurs la tema\u00a0Electronic voting implementation prospects. New trends, old problems\u00a0<\/em>[Perspectivele implement\u0103rii votului electronic. Noi tendin\u021be, vechi probleme]. Chestiunea votului electronic este pe larg discutat\u0103, at\u00e2t \u00een contextul proceselor electorale, c\u00e2t \u0219i \u00een cel al referendumurilor. Votul electronic este unul dintre cele mai interesante domenii \u0219tiin\u021bifico-practice, care ofer\u0103 posibilitatea examin\u0103rii gradului de protec\u021bie a datelor, a capacit\u0103\u021bilor tehnologiilor informa\u021bionale de a prezice \u0219i preveni anumite riscuri. Exist\u0103 diferite sisteme de vot electronic, implementate \u00een diferite sisteme juridice. Acesta ofer\u0103 multiple avantaje: sunt confortabile, din punctul de vedere al gestion\u0103rii timpului, loca\u021bia nefiind decisiv\u0103 pentru posibilitatea de a exercita votul, votantul urm\u00e2nd a avea la sine doar un dispozitiv electronic \u0219i acces la internet pentru a putea vota etc. Totu\u0219i, nu pot fi neglijate \u0219i anumite vulnerabilit\u0103\u021bi, legate de divizarea societ\u0103\u021bii (persoane tinere\/persoane \u00een etate; comunitatea urban\u0103\/comunitatea rural\u0103), riscul intimid\u0103rii persoanei \u00een momentul nemijlocit al vot\u0103rii, anumite aspecte de securitate etc. Prin urmare, implementarea sistemul electronic de votare mai poate fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit,<\/p>\n

Dl ZALESNY Jacek<\/strong>, dr. hab., expert \u00een cadrul Centrul \u0218tiin\u021bific Na\u021bional, Universitatea din Var\u0219ovia, Polonia, a abordat subiectul \u00a0\u041f\u043e\u043b\u0438\u0442\u0438\u0447\u0435\u0441\u043a\u0430\u044f \u0432\u043b\u0430\u0441\u0442\u044c \u0441\u0443\u0434\u043e\u0432. \u041a\u043e\u043d\u0441\u0442\u0438\u0442\u0443\u0446\u0438\u043e\u043d\u043d\u044b\u0435 \u0441\u0443\u0434\u044b \u043a\u0430\u043a \u0443\u0447\u0430\u0441\u0442\u043d\u0438\u043a\u0438 \u0433\u043e\u0441\u0443\u0434\u0430\u0440\u0441\u0442\u0432\u0435\u043d\u043d\u043e\u0433\u043e \u043f\u043e\u043b\u0438\u0442\u0438\u0447\u0435\u0441\u043a\u043e\u0433\u043e \u043f\u0440\u043e\u0446\u0435\u0441\u0441\u0430\u00a0<\/em>[The political power of the courts. Constitutional courts as participants of the state political process], [Puterea politic\u0103 a cur\u021bilor. Cur\u021bile Constitu\u021bionale \u00een calitate de participan\u021bi la procesul politic de stat]. \u00cen prezent, devine tot mai accentuat faptul c\u0103, la nivelul na\u021bional al diferitor sisteme juridice, Cur\u021bile Constitu\u021bionale nu sunt independente, activitatea \u0219i deciziile acestora fiind influen\u021bate politic. Subiectul a fost tratat din perspectiva principiului\u00a0checks and balances<\/em>, indisolubil legat de principiul constitu\u021bional al separ\u0103rii \u0219i colabor\u0103rii puterilor, precum \u0219i de cel al protec\u021biei drepturilor omului. Constitu\u021bia este \u0219i trebuie s\u0103 fie fundamentul drepturilor omului \u0219i garan\u021bia fundamental\u0103 a acestora. Controlul constitu\u021bionalit\u0103\u021bii legilor este un subiect sensibil pentru contemporaneitate \u0219i, \u00een acest proces, garan\u021biile constitu\u021bionale privind protec\u021bia drepturilor omului \u0219i a func\u021bion\u0103rii aparatului de stat, trebuie strict respectate. Nu poate fi delimitat\u0103 activitatea practic\u0103 a autorit\u0103\u021bilor publice de sistemul de valori \u0219i paradigme, sistemul axiologic al persoanelor implicate fiind relevant. Diversitatea sistemelor axiologice ale judec\u0103torilor constitu\u021bionali contribuie la asigurarea pluralismului de g\u00e2ndire, genereaz\u0103 dezbateri pe subiecte juridice.<\/p>\n

Dna KOLOMYETS Tetyana,\u00a0<\/strong>dr., prof. univ., decan al Facult\u0103\u021bii de Drept\u00a0 al Universit\u0103\u021bii Na\u021bionale din Zaporojie, Ukraina, membru corespondent al Academiei Na\u021bionale de \u0218tiin\u021be Juridice a Ucrainei, a prezentat un discurs la tema\u00a0\u041f\u0440\u0430\u0432\u043e \u043b\u0438\u0446\u0430 \u043d\u0430 \u0434\u043e\u043f\u0443\u0441\u043a \u043a \u0433\u043e\u0441\u0443\u0434\u0430\u0440\u0441\u0442\u0432\u0435\u043d\u043d\u043e\u0439 \u0441\u043b\u0443\u0436\u0431\u0435 \u0432 \u0443\u0441\u043b\u043e\u0432\u0438\u044f\u0445 \u0446\u0438\u0444\u0440\u043e\u0432\u0438\u0437\u0430\u0446\u0438\u0438 \u043f\u0443\u0431\u043b\u0438\u0447\u043d\u043e\u0433\u043e \u0443\u043f\u0440\u0430\u0432\u043b\u0435\u043d\u0438\u044f: \u043e\u043f\u044b\u0442 \u0423\u043a\u0440\u0430\u0438\u043d\u044b\u00a0<\/em>[The right of a person to access to public service in the context of digitalization of public administration: the experience of Ukraine], [Dreptul persoanei de a accede \u00een serviciul public \u00een contextul digitaliz\u0103rii administra\u021biei publice: experien\u021ba Ucrainei]. A fost analizat cadrul normativ-juridic al Ucrainei cu privire la accederea la o func\u021bie public\u0103, una dintre cerin\u021be speciale fiind cunoa\u0219terea limbii de stat, \u0219i nu doar la un nivel uzual. \u00cen august 2021 a fost schimbat\u0103 esen\u021bial paradigma accesului la func\u021bie public\u0103, din perspectiva posed\u0103rii limbii de stat, acest proces fiind totalmente digitalizat, astfel candidatul la func\u021bia public\u0103 urm\u00e2nd a sus\u021bine un veritabil examen, p\u00e2n\u0103 a fi admis la o alt\u0103 etap\u0103 de concurs.\u00a0<\/strong><\/p>\n

Dna MLYNARSKA-SOBACZEWSKA Anna<\/strong>, dr. hab., Universitatea Adam Mickiewicz din Poznan, Polonia, a abordat subiectul\u00a0Argumentative methods used in ECtHR case-law in sensitive moral issues<\/em>\u00a0[Metode argumentative utilizate \u00een jurispruden\u021ba CtEDO \u00een probleme morale sensibile]. Spre exemplu, atunci c\u00e2nd este discutat\u0103 chestiunea avortului, \u00een perspectiv\u0103 juridic\u0103 este invocat dreptul la via\u021b\u0103. \u0218i, dac\u0103 anterior aceste subiecte constituiau un tabu, \u00een prezent exist\u0103 un cadru de reglementare normativ-juridic\u0103 a acestor situa\u021bii. Dreptul la via\u021b\u0103 este consacrat at\u00e2t \u00een Legile fundamentale ale statelor europene, c\u00e2t \u0219i \u00een Conven\u021bia European\u0103 a Drepturilor Omului. Totu\u0219i, aceste acte nu ofer\u0103 solu\u021bii pentru interpretarea dreptului la via\u021b\u0103 \u00een situa\u021bii specifice, o atare competen\u021b\u0103 de interpretare cazual\u0103 revenind, prin lege, instan\u021belor de judecat\u0103 na\u021bionale sau CEDO, dup\u0103 caz. Sunt mai multe metode argumentative pe care CtEDO le valorific\u0103 pentru solu\u021bionarea acestor cazuri specifice (metoda legat\u0103 de autoritate, metoda epistemic\u0103, metoda deontologic\u0103 etc.), utilizate distinct sau combinat, \u00een vederea respect\u0103rii dreptului a via\u021b\u0103 privat\u0103 sau, eventual, \u00een vederea respect\u0103rii altor drepturi \u00een situa\u021bii abord\u00e2nd chestiuni sensibile.<\/p>\n

Dna SIEKIERA Joanna<\/strong>, dr., Facultatea de Drept a Universit\u0103\u021bii din Bergen, Norvegia, a intervenit cu o prezentare la tema\u00a0Stability Policing as a new concept within the NATO doctrine\u00a0<\/em>[Politici de stabilitate \u00een calitate de nou concept \u00een doctrina NATO]. Stabilitatea politicilor a devenit o abordare nou\u0103, de perspectiv\u0103 \u00een doctrina NATO. A fost sintetizat\u0103 perceperea militarilor din misiunile NATO, \u00een uniforme militare specifice, de c\u0103tre localnicii din anumite regiuni vizate, care este, mai degrab\u0103, una care genereaz\u0103 temeri \u0219i \u00eengrijor\u0103ri. \u00cen asemenea condi\u021bii, a fost accentuat\u0103 orientarea NATO spre men\u021binere p\u0103cii, protec\u021bia legii, fortificarea ordinii \u0219i securit\u0103\u021bii popula\u021biilor indigene, dar \u0219i faptul c\u0103 nu se urm\u0103re\u0219te aplicarea for\u021bei, organizarea ac\u021biunilor militare \u0219i ini\u021bierea conflictelor. Dna\u00a0SIEKIERA Joanna\u00a0<\/strong>a oferit \u0219i exemple pertinente \u00een acest sens, pentru a eviden\u021bia contribu\u021bia NATO, prin politici de stabilitate, la men\u021binerea p\u0103cii \u00een anumite focare de conflict.<\/p>\n

Dl VINTIL\u0102 Vadim<\/strong>, consultant juridic, Agen\u021bia de Guvernare Electronic\u0103, Republica Moldova, a propus spre discu\u021bii subiectul cu privire la\u00a0Noul cadru legislativ de reglementare a serviciilor publice \u00een Republica Moldova<\/em>. \u00cen procesul de reinginerie a serviciilor publice la nivel na\u021bional,
\ns-a constatat existen\u021ba unor vulnerabilit\u0103\u021bi \u0219i necesitatea cre\u0103rii unui cadru juridic adecvat pentru furnizarea serviciilor publice. A fost examinat proiectul Legii serviciilor publice, din perspectiva unui schimb de paradigme, av\u00e2nd drept obiective: uniformizarea modului de \u00eenfiin\u021bare, prestare \u0219i desfiin\u021bare a serviciilor publice; \u00eencurajarea comunic\u0103rii electronice; prioritizarea formei electornice de emitere a documentelor eliberate de prestatorii de servicii publice, excluderea apartenen\u021be geografice la prestarea serviciilor publice. Cu titlu de finalit\u0103\u021bi, au fost propuse: simplificarea procedurilor; implementarea serviciilor publice proactive \u0219i complet automatizate; sporirea accesibilit\u0103\u021bii la servicii publice; diminuarea tarifelor.<\/p>\n

Dl STOICA Adrian<\/strong>, dr., prof. univ., Universitatea\u00a0Ovidius<\/em>\u00a0din Constan\u021ba, Rom\u00e2nia, a intervenit cu un discurs la tema\u00a0Dreptul de acces la justi\u021bie \u00een contextul digitaliz\u0103rii procesului civil<\/em>. Interesul pentru subiect este unul actual. \u00cenc\u0103 din 1978, prin prisma Rezolu\u021biei nr. 78(8) a Comitetului de Mini\u0219tri c\u0103tre Statele membre privind asisten\u021ba judiciar\u0103 \u0219i consultan\u021ba juridic\u0103, s-a consacrat faptul c\u0103\u00a0Nimeni nu trebuie s\u0103 fie \u00eempiedicat de obstacole cu caracter economic s\u0103 \u00ee\u0219i sus\u021bin\u0103 dreptul sau s\u0103 \u00ee\u0219i apere drepturile sale \u00een fa\u021ba tuturor jurisdic\u021biilor de natur\u0103 civil\u0103, comercial\u0103, administrativ\u0103, de dreptul muncii sau fiscal\u0103. \u00cen acest sens, orice persoan\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 dreptul la asisten\u021ba juridic\u0103 necesar\u0103<\/em>. \u00cen prezent, \u00een condi\u021biile erei digitale, dreptul de acces la justi\u021bie a dob\u00e2ndit noi valen\u021be, fiind g\u00e2ndite \u0219i implementate noi mecanisme de garantare a acestuia. Documente importante au fost adoptate \u00een sfera armoniz\u0103rii normelor privind inteligen\u021ba artificial\u0103, comunicare prin sisteme informatizate \u00een procese civile \u0219i penale transfrontaliere (sistemul e-CODEX), pie\u021bele criptoactivelor, notificarea sau comunicarea actelor judiciare \u0219i extrajudiciare \u00een materie civil\u0103 \u0219i penal\u0103 etc.<\/p>\n

Dna RUSU Svetlana<\/strong>, \u0219ef al Direc\u021biei de politici publice \u0219i legislative, Oficiul Avocatului Poporului, Republica Moldova, a abordat subiectul privind\u00a0Respectarea drepturilor omului \u00een contextul crizei pandemice<\/em>. A fost eviden\u021biat rolul activ al institu\u021biei Avocatului Poporului \u00een examinarea pl\u00e2ngerilor privind \u00eenc\u0103lcarea drepturilor omului, prin implicare, dialog cu autorit\u0103\u021bile\u00a0 competente, raportare, control etc. Criza pandemic\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, a generat cre\u0219terea num\u0103rului de pl\u00e2ngeri privind accesul la servicii medicale, accesul la informa\u021bii, dreptul la munc\u0103, dreptul la un trai decent, dreptul la libera circula\u021bie, la libertatea de exprimare \u0219i libertatea \u00eentrunirilor. Unele decizii ale autorit\u0103\u021bilor, \u00een condi\u021biile gestion\u0103rii pandemiei generat de COVID-19, au fost excesive, ceea ce stimulat o reac\u021bie defensiv\u0103 din partea societ\u0103\u021bii. Autorit\u0103\u021bile na\u021bionale nu au reu\u0219it de fiecare dat\u0103 s\u0103 reac\u021bioneze \u00een spiritul normelor \u0219i valorilor europene, axate pe protec\u021bia drepturilor omului. Avocatul Poporului, astfel, a intervenit pe domenii, \u00een limitele competen\u021bei acordate prin lege.<\/p>\n

Dl MANOLE Ion<\/strong>, director Promo LEX, a prezentat un\u00a0Raport cu privire la respectarea drepturilor omului \u00een regiunea transnistrean\u0103<\/em>, men\u021bion\u00e2nd \u0219i despre faptul c\u0103 autorit\u0103\u021bile transnistrene nu agreeaz\u0103 monitorizarea situa\u021biei \u00een teritoriu \u0219i nu sunt cooperan\u021bi \u00een acumularea de date relevante. Dimpotriv\u0103, sunt admise grave \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor omului, dreptul de a contesta anumite decizii ale a\u0219a-numitelor autorit\u0103\u021bi legale din st\u00e2nga Nistrului fiind restric\u021bionate. La nivelul autorit\u0103\u021bilor constitu\u021bionale ale Republicii Moldova, de\u0219i se \u00eentreprind anumite m\u0103suri (activitatea Comisiei Speciale de monitorizare \u0219i control parlamentar asupra realiz\u0103rii politicii de reintegrare; Discursul Pre\u0219edintelui Republicii Moldova la Adunare General\u0103 a ONU cu privire la retragerea GOTR \u0219i distrugerea muni\u021biilor de la Cobasna), continu\u0103 s\u0103 existe probleme de implicare \u00een solu\u021bionarea problemei transnistrene (spre exemplu, Comisia Unificat\u0103 de Control pe l\u00e2ng\u0103 Guvern este nefunc\u021bional\u0103, iar deciziile protocolare nu sunt respectate). La CtEDO, \u00een perioada 2004-2020, au fost examinate 78 de cauze prin care s-a constatat violarea drepturilor omului \u00een regiune transnistrean\u0103 (inclusiv cauze de tortur\u0103 \u0219i rele tratamente: supraaglomerarea locurilor de deten\u021bie, lipsa condi\u021biilor minime de existen\u021b\u0103 \u0219i a asisten\u021bei medicale calificate; dreptul la libertatea \u0219i siguran\u021ba persoanei; libertatea de circula\u021bie; libertatea de exprimare). Rolul Federa\u021biei Ruse \u00een men\u021binerea acestei st\u0103ri de lucruri este unul substan\u021bial. La final, Dl MANOLE Ion a propus un set de recomand\u0103ri, promovate constant de Promo LEX, care ar contribui la remedierea situa\u021biei privind protec\u021bia drepturilor omului \u00een regiunea transnistrean\u0103.<\/p>\n

Dl CAZACU Pavel<\/strong>, avocat PromoLEX, a generalizat subiectul privind\u00a0Importan\u021ba mecanismelor ONU \u00een promovarea \u0219i respectarea drepturilor omului \u00een regiunea transnistrean\u0103 a Republicii Moldova<\/em>. Acestea includ: evaluarea periodic\u0103 universal\u0103 (urm\u0103re\u0219te \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea situa\u021biei drepturilor omului \u00een toate statele); proceduri speciale (abordarea situa\u021biilor specifice fiec\u0103rei \u021b\u0103ri sau probleme tematice); \u0219i Comitete ONU (Comitetul \u00eempotriva Torturii, Comitetul pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial\u0103, Comitetul pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare fa\u021b\u0103 de femei). Pentru Republica Moldova, cu titlu de recomand\u0103ri constante, figureaz\u0103 necesitatea de a promova drepturile omului \u00een regiunea transnistrean\u0103, acordarea de suport victimelor abuzurilor comise \u00een regiune, implementarea unor mecanisme func\u021bionale de monitorizare a protec\u021biei drepturilor omului \u00een regiunea transnistrean\u0103 \u0219i asigurarea accesului societ\u0103\u021bii civile de pe ambele maluri ale Nistrului \u00een aceste activit\u0103\u021bi. Problema transnistrean\u0103 nu este solu\u021bionat\u0103, de ani de zile, fiind necesare politici \u0219i strategii na\u021bionale \u00een acest sens.<\/p>\n

Dl GUCEAC ION<\/strong>, academician, dr. hab. prof. univ. a men\u021bionat c\u0103 interesul pentru subiect este unul de durat\u0103. Sunt relevante reglement\u0103rile interna\u021bionale \u0219i na\u021bionale \u00een domeniu, inclusiv reglement\u0103rile constitu\u021bionale, interpretarea dreptului la liber\u0103 exprimare urm\u00e2nd a fi efectuat\u0103 prin prisma impactului asupra vie\u021bii sociale, a conexiunii acestuia cu dreptul la informa\u021bii. Este \u00eembucur\u0103tor c\u0103, la nivel na\u021bional, consacrarea legislativ\u0103 a dreptului la opinie \u0219i la liber\u0103 exprimare este, \u00een mare parte, \u00een corespundere cu spiritul reglement\u0103rilor interna\u021bionale, f\u0103r\u0103 a fi exclus\u0103, \u00een acela\u0219i timp, necesitatea armoniz\u0103rii unor aspecte specifice de reglementare \u0219i a mecanismelor de garantare \u00een practic\u0103. Analiza complex\u0103 a subiectului urmeaz\u0103 a fi publicat\u0103 \u00een culegerea de articole \u0219tiin\u021bifice, editat\u0103 cu ocazia organiz\u0103rii Conferin\u021bei \u0219tiin\u021bifice.<\/p>\n

Organizatorii, moderatorii \u0219i participan\u021bii au avut interven\u021bii pe parcursul evenimentului. Iar la finele sesiunii plenare a manifest\u0103rii \u0219tiin\u021bifice au lansat cuvinte de mul\u021bumire \u0219i de felicit\u0103ri reciproce \u00een leg\u0103tur\u0103 cu succesele ob\u021binute la tematicile discutate.<\/p>\n

Articolele integrale vor fi publicate, tradi\u021bional, \u00eentr-o culegere \u0219tiin\u021bific\u0103 cuprinz\u0103toare, care va putea fi consultat\u0103 de to\u021bi cei interesa\u021bi de promovarea \u0219i fortificarea dimensiunii \u0219tiin\u021bifice a cercet\u0103rii \u0219i de implementarea mecanismelor de guvernare axate pe protec\u021bia drepturilor omului.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\" \"\" \"\" \"\" \"\" \"\" \"\"<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La data de 08 decembrie 2021, \u00een cadrul Facult\u0103\u021bii de Drept a Universit\u0103\u021bii de Stat din Moldova, a fost inaugurat\u0103 Conferin\u021ba \u0219tiin\u021bifico-practic\u0103 interna\u021bional\u0103\u00a0Statul, Securitatea \u0219i Drepturile Omului \u00een Era Digital\u0103. Evenimentul a fost organizat \u00een contextul anivers\u0103rii a 75 ani ai Universit\u0103\u021bii de Stat din Moldova, \u00een cadrul proiectului de stat Modernizarea mecanismelor de guvernare…
Cite\u0219te mai mult<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":11037,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"wp_social_preview_title":"","wp_social_preview_description":"","wp_social_preview_image":0,"footnotes":""},"categories":[4],"tags":[],"class_list":["post-11020","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente"],"rttpg_featured_image_url":{"full":["https:\/\/drept.usm.md\/wp-content\/uploads\/11111111111.png",1844,989,false],"landscape":["https:\/\/drept.usm.md\/wp-content\/uploads\/11111111111.png",1844,989,false],"portraits":["https:\/\/drept.usm.md\/wp-content\/uploads\/11111111111.png",1844,989,false],"thumbnail":["https:\/\/drept.usm.md\/wp-content\/uploads\/11111111111-150x150.png",150,150,true],"medium":["https:\/\/drept.usm.md\/wp-content\/uploads\/11111111111-300x161.png",300,161,true],"large":["https:\/\/drept.usm.md\/wp-content\/uploads\/11111111111-1024x549.png",1024,549,true],"1536x1536":["https:\/\/drept.usm.md\/wp-content\/uploads\/11111111111-1536x824.png",1536,824,true],"2048x2048":["https:\/\/drept.usm.md\/wp-content\/uploads\/11111111111.png",1844,989,false],"htmega_size_585x295":["https:\/\/drept.usm.md\/wp-content\/uploads\/11111111111-585x295.png",585,295,true],"htmega_size_1170x536":["https:\/\/drept.usm.md\/wp-content\/uploads\/11111111111-1170x536.png",1170,536,true],"htmega_size_396x360":["https:\/\/drept.usm.md\/wp-content\/uploads\/11111111111-396x360.png",396,360,true],"post-thumbnail":["https:\/\/drept.usm.md\/wp-content\/uploads\/11111111111-1024x549.png",1024,549,true],"mesmerize-full-hd":["https:\/\/drept.usm.md\/wp-content\/uploads\/11111111111.png",1844,989,false],"wp_social_preview_default":["https:\/\/drept.usm.md\/wp-content\/uploads\/11111111111.png",1175,630,false],"wp_social_preview_twitter":["https:\/\/drept.usm.md\/wp-content\/uploads\/11111111111.png",1119,600,false],"wp_social_preview_twitter_square":["https:\/\/drept.usm.md\/wp-content\/uploads\/11111111111.png",600,322,false]},"rttpg_author":{"display_name":"rosenberg","author_link":"https:\/\/drept.usm.md\/?author=1"},"rttpg_comment":0,"rttpg_category":"Evenimente<\/a>","rttpg_excerpt":"La data de 08 decembrie 2021, \u00een cadrul Facult\u0103\u021bii de Drept a Universit\u0103\u021bii de Stat din Moldova, a fost inaugurat\u0103 Conferin\u021ba \u0219tiin\u021bifico-practic\u0103 interna\u021bional\u0103\u00a0Statul, Securitatea \u0219i Drepturile Omului \u00een Era Digital\u0103. Evenimentul a fost organizat \u00een contextul anivers\u0103rii a 75 ani ai Universit\u0103\u021bii de Stat din Moldova, \u00een cadrul proiectului de stat Modernizarea mecanismelor de guvernare……","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/drept.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11020","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/drept.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/drept.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/drept.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/drept.usm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=11020"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/drept.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11020\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11041,"href":"https:\/\/drept.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/11020\/revisions\/11041"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/drept.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/11037"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/drept.usm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=11020"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/drept.usm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=11020"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/drept.usm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=11020"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}